noi suntem viitorul, noi detinem imaginatia ;)

     Nu sunt apreciat la adevaratã mea valoare! Stau la biroul de informaţii de când m-au adus aici. Toţi ceilaţi au locuri frumos amenajate, cu date importante despre ei. Placuţa cu numele meu s-a şi rupt. De ce Van Gogh sau Da Vinci sunt puse pe categorii iar sãlile lor au bãncuţe, mese şi tavanuri imense din sticlã? Ce dacã sunt pictat de un anonim ?! Povestea vieţii mele este mult mai interesantã decât orice tablou de-al lui Picasso sau Monet.

    Prima datã am vãzut lumina soarelui in 1939. Am fost expus într-un han sãrãcãcios pânã când a început Al  Doilea Rãzboi Mondial. Era gata, gata sã fiu împuşcat, ars şi cãlcat în picioare de oameni barbari, dar se pare cã soarta nu a vrut ca eu sã mor şi am fost gãsit de o famile de boieri. Acolo, am dus-o foarte bine. Eram mereu şters de praf, eram expus în sala de bal şi toatã lumea mã aprecia.

    Din pãcate, membrii familiei au plecat în lumea cealaltã unul câte unul, iar eu am rãmas iar singur pânã acum 10 ani, când nişte arheologi m-au gãsit. La început eram expus în sala cea mare a muzeului si vizitatorii, de multe ori oameni cunoscãtori de artã, apreciau munca depusã de pictorul meu. Eram foarte plãcut de toţi oamenii. Cu timpul, însã, muzeul s-a dezvoltat si au început sã aparã cei renumiti, adicã tablourile de Van Gogh, Picasso şi Da Vinci. De când au apãrut ei în muzeu, eu am fost mutat la biroul de informaţii unde lucreazã o femeie nesuferitã şi bãtrânã. Nu mã şterge niciodatã de praf, mi-a rupt placuţa cu nume si odatã era sã verse cafea pe pânza mea delicatã.

     În fiecare zi spun povestea asta sperând cã, poate, mã va auzi cineva şi mã va salva de femeia bãtrânã din biroul de informaţii. Poate dorinta mea va fi indeplinita ! Compunere:- Locul meu e in sala cea mare!!

Ce faci cand te plictisesti ?:)

Suntem in vacanta si dupa parerea mea este plictisitor sa stai acasa fara cea mai buna prietena sau fara prietenii de la scoala. Suntem prea prinsi in chestia asta cu postul si prajiturile si cum o sa mancam tot si uitam de ce suntem in vacanta. Avem timp de relaxare si distractie, vacanta nu inseamna lipsa de la scoala sau teme in plus, vacanta iti da oportunitatea de a te relaxa inaintea examenelor/tezelor, de a petrece timp cu familia si prietenii, de a face ce iti place. in aceasta vacanta nu am facut nimic.. nici macar un capitol dintr-o carte nu am mai citit.. Imi este dor de prieteni si vreau doar sa se termine. :)

Imaginatia unui copil naiv :)

    Niciodata nu am fost atat de fascinata de toamna. Eram in parc..partea rea este ca afara si pietrele tremurau de frig, urechile, nasul, degetele erau inghetate. Dar ce conta? Ma plimbam usor in jurul lacului uitand incet-incet ca aproape nu-mi mai simteam degetele.
     O salcie sau un pom oarecare, se aplecase usor peste lac iar frunzele din prejur aratau ridicol de diferit, diferit le vazusem eu pana acum pentru ca de acum aveam, defapt nu aveau, erau cea mai mare frumusete a pamantului. Straturi-straturi se asezau usor peste pamant oferindu-i acestuia o adiere calda si aparundu-l de "lovitura" frigului de afara.
     Am avut placerea sau uimirea sa vad iesind de sub un pom, plutind pe apa, cateva rate. Oare, lor nu le era frig? Oare, la fel ca mie, le placea sa priveasca "toamna"? Oare, trebuia sa-mi pun atatea intrebari sau doar sa ma bucur de priveliste?
    Ma asez pe o banca si privesc cum pe apa, cand una cate una, frumzele unui copac imbatranit de vreme. Ma uit in cealalta parte a parcului si vad trei copii care se joaca cu mingia. Nasul rosu, obrajii rosii dar parca se bucurau din plin de vreme. Mi-am dat seama, punem prea mult accent pe lucrurile neimportante si uitam sa mai "privim" in jur. In jurul nostru sunt comori nepretuite si totusi ignorate.

Despre prietenie :)

Se spune ca iubirea si prietenie sunt cele mai importante comori in viata unei persoane. Suntem doar un corp, sufletul si felul in care percepi  lucrurile si iubesti te face special. Nu am multi prieteni dar pot spune ca din trecutul meu am invatat ca pe un prieten nu te vei supara rau deoarece nu te va face sa te superi, un prieten va lasa tot daca ai nevoie de el, un prieten nu-si va varsa nervii pe tine ci te va ruga sa-l asculti, te va strange tare in brate neobosind sa povesteasca cu tine perioada in care a lipsit:)